Constanta

Si nu numai...
Marea ma cheama. Si eu ma duc la ea. Mai simplu de atat, nu cred ca se poate...
Indiferent de vreme, cand dorul de duca vine, eu ma duc cu el.

 Cazemata copilariei mele..

 'Sub asta piatra zace Ovidiu, cantaretul iubirilor gingase...'

 O EA si-un el .. si restu' lumii!

Azuga

..sau in sfarsit zapada!!
Cu o iarna atat de capricioasa si cu o clima "subtropical-polara", vorba unui amic, am ajuns sa ma bucur atat de rar de zapada... Si totusi am reusit in aceasta luna sa o simt, sa o gust, sa ma-npiedic si sa cad cu nasu'n ea..

Bucuresti

Ieri a fost soare-n Bucuresti, ceva zapada, cam urata si cam ciufulita de circulatia infernala, frig rau, dar... cu ceva chef de plimbare, am vrut sa iau pulsul orasului inainte de Sarbatori.
Slava Domnului ca orasul acesta are cladiri inca apte sa ma minuneze, pentru ca in rest... e destul de trist si de cenusiu.

Cheile Bicazului

..acolo e tot un fel de 'acasa'. Prietenii stiu de ce! :))
Regula e simpla: se lasa masina in singurul loc posibil, la intrare-n Chei, se merge pe jos vreo 7 km pana la Lacu' Rosu (sau mai precis se urca perpedes!!), se fac poze, se fac poze si se face drumu' inapoi...

 

 

 

Sinaia

Prima mea zapada n-a fost cea de saptamana trecuta, cea tratata - 'meteorologic' vorbind - ca prima din aceasta iarna, ci acesta, din acest weekend.
Sfarsitul de saptamana a fost din pacate presarat cu probleme cu masina, fapt care m-a determinat sa las pozatu' pe locul doi, in schimbul mecanicii, la nivel teoretic cel putin... ideea este ca din prima zapada, atat am apucat sa vad, asteptand in drum sa se raceasca motoru' :((

Constanta

...a fost si ramane o parte a sufletului meu. Reprezinta tot ce inseamna acasa.
Probabil ca suna straniu, dar pe podul de la Cernavoda, simt deja miros de mare...



 

 Un loc foarte drag...

Si obsesiv de drag..

 Ce pacat.. cladirea liceului meu nu se vede de aici...